Motto: "Nu vă temeţi de desăvârşire N-o s-o atingeţi nicicând" Salvador Dali Cu toţii căutăm desăvârşirea, dar puţini dintre noi o găsesc şi nici aceia într-o singură viaţă. Perfecţiunea este atributul zeilor, iar omul poate numai să aspire către ea şi, în mândria lui, uneori să creadă că a atins-o. Un nedesăvârşit căutător al desăvârşirii a fost Hokusai, marele maestru al stampei japoneze, care toată viaţa şi-a dorit şi a făcut un singur lucru: a desenat, sperând că va ajunge să reprezinte însăşi esenţa vieţii în fiecare linie. Nebunie sau căutare neobosită a împlinirii unui destin, opera sa este singura mărturie după veacuri a suferinţelor şi împlinirilor unei vieţi. Biografia îi este săracă, dar el a fost, după cum îl numea Ellie Faure: "Vagabondul distrat care a încununat cu opera sa arta populară şi a răspândit spiritul japonez în cele patru zări precum un vânt uriaş desfrunzeşte pădurile toamna"[Elie Faure - "Histoire de l’art médieval" Paris 1964]. Toata viaţa a luptat cu greutăţi materiale, călătorind, fugind de creditori, ascunzându-se de oamenii legii, dar niciodată nu a renunţat la idealul său. Pasiunea pentru artă s-a manifestat încă din copilărie. Despre tatăl său, Kawamura Itirogému, zis Bunsei, se ştie doar că a fost artist. De mic, Hokusai intră ucenic la un mare librar din Yedo, de unde este dat afară pentru că în loc să vândă stătea ore în şir să contemple ilustraţiile. După ce a lucrat ca ucenic al unui gravor, şi apoi ca gravor , a intrat în atelierul lui Shunsho, continuatorul lui Harunobu, unul dintre cei mai distinşi maeştri ai şcolii Ukyo-ye, renumit prin bogăţia şi strălucirea paletei sale, unde Hokusai a lucrat, sub numele de Katsukawa Shunro, compoziţii cu actori şi scene de teatru. La 26 de ani părăseşte atelierul lui Shunsho şi, abandonând stilul acestuia, adoptă o tratare mai personală, mai liberă. De-a lungul vieţii a avut aproape o sută de nume de împrumut, printre care: Katsushika, Tetsuzo, Mugura, Hishikawa Sôri, Hokusai, Gwakio Rojin, etc. În tratatul său despre culoare el spune: "De la vârsta de şase ani am început să desenez şi timp de 84 de ani am lucrat în afara şcolilor, cu gândul îndreptat tot timpul spre desen". Privindu-i opera acum, la un veac şi jumătate de la moartea sa, încă mai descoperim lucruri noi, încă ne încântă armoniile de culoare şi expresivitatea liniilor. La Hokusai, observaţia atentă şi concentrată asupra formelor din natură este însoţită de meditaţia profundă asupra sensurilor ascunse ale acestora; astfel, cunoaşterea lui nu cuprinde numai lumea materială, ci şi cea suprasensibilă. Cei vechi spuneau că pentru a fi un mare pictor sunt necesare trei condiţii: un spirit elevat, execuţia liberă a penelului, o concepţie despre lucruri. Hokusai întruneşte toate aceste condiţii. Bogăţia de forme şi de subiecte ale operei lui este de neegalat în arta occidentală. Este cunoscut în special ca pictor peisagist datorită "ciclului celor 36 de vederi ale Muntelui Fuji" şi ca desenator: seriile "Mangwa" şi "Cele 100 de vederi ale Muntelui Fuji", dar abordează şi scene de gen, scene istorice, basme populare şi ilustraţii de carte. El este deasemeni creatorul unui stil ce a revoluţionat pictura japoneză de până atunci, numit Hokusai-Ryu. El este un pictor al naturii, în opera lui viaţa este suverană - ea respiră prin fiecare trăsătură de penel, se mişcă în fiecare adiere de vânt, se luminează cu zorile, se cutremură cu fiecare tunet şi răbufneşte cu fiecare furtună. Spiritul artistului însoţeşte manifestările vieţii până la capăt, le gândeşte complet şi le reprezintă succint şi expresiv, punctând până la exagerare esenţialul. Acid şi tumultuos, Hokusai surprinde în linii când ferme şi abrupte, când delicate şi ample esenţa vieţii "dacă ajung într-o zi să dau continuare acestui volum, am să le procur copiilor putinţa de a înfăţişa violenţa oceanului, şiroirea grăbită a râurilor, liniştea eleşteurilor, iar cât despre fiinţele însufleţite, starea lor de slăbiciune sau de forţă" (Hokusai - Tratat asupra culorii). Hokusai a fost încă din timpul vieţii, dar mai ales după moartea sa o forţă uriaşă ce a făcut schimbări esenţiale în artă. Acel "bătrân nebun după desen", care a dus o viaţă simplă şi modestă, a reuşit să revoluţioneze arta orientului dar şi pe a occidentului. Odată cu deschiderea comerţului cu Japonia, multi artişti francezi au început să colecţioneze opere ale lui Hokusai şi Utamaro, care treptat au schimbat stilul şi abordările picturii impresioniste. Cu toate că mulţi pictori impresionişti au suferit influenţa stampelor japoneze, marca profundă a acestei arte a devenit evidentă abia în opera lui Van Gogh şi Gauguin[Herbert Read - "Istoria picturii moderne" 1959]. Toulouse Lautrec de asemeni era într-o continuă legătură cu maeştrii Ukyo-ye ... grupul "nabi" a fost încă şi mai mult influenţat de "japonism". Spre sfârşitul secolului XIX, această modă începe să piardă teren în favoarea "africanismului"[Bernard Dorival - "Frumosul artei japoneze zi ciocnirea cu apusul" 1968]. În afară de faptul că a realizat pe parcursul vieţii sale aproape 20.000 de stampe, el a scris şi mai bine de 500 de volume, reflecţii ale unei vieţi dedicate în întregime unui singur ţel - desăvârşirea artistică: "Hokusai Gwashiki" - metoda de desen, "Tratat asupra culorii", volume de poezii - "Hokusai nebun după lună". "De la vârsta de şase ani am avut pornirea de a desena forma lucrurilor. Către 50 de ani publicasem infinit de multe desene, dar tot ce am creat până la 70 de ani abia merită să fie luat în seamă. Abia la 73 de ani am înţeles oarecum structura adevăratei naturi a animalelor, a ierburilor, a copacilor, pasărilor, peştilor şi a insectelor. Prin urmare, la vârsta de 80 de ani voi mai face încă unele progrese iar la 90 de ani voi pătrunde taina lucrurilor. La 100 de ani voi ajunge desigur la un stadiu minunat, iar când voi avea 110 ani, tot ce voi face, chiar şi un punct sau o linie, va fi viu. Îi rog pe cei care vor trăi atât de mult cât mine, să vadă dacă mă voi ţine de cuvânt. Scris la vârsta de 65 de ani de către mine, altădată Hokusai, azi Gwakiyo Rojin, bătrânul nebun după desen." [Bruno Vorgt - "Hokusai" 1967] Hokusai a murit la vârsta de 89 de ani şi visul său de desăvârşire a murit odată cu el. În clipa morţii, el a strigat: "Dacă cerul mi-ar da doar 10 ani, ba nu, chiar numai 5, aş mai putea încă să ajung un artist adevărat". |